Declar pseudo-vacanta inceputa!

Declar degeaba, ca mai am un “hop” scolar vineri, la franceza.

De mentionat, inainte de orice: azi am avut iar marea lucrare la economie, insa ma cam indoiesc ca voi pastra sirul imaculat de zeciuri, desi sunt treaza de la 3:00 A-fucking-M, pentru a repeta (hai sa fiu corecta: pt a invata doua capitole pe care le stiam prea putin). Asta e, muza creatoare n-a fost cu mine la rasaritul soarelui.

Am zis ca scriu toate prostiile cu liniuta si le dezbat. Pai am facut asta, pe spatele caietului de franceza. Acum sa transcriu:

-dat cu barbia de coltul biroului

-taiat genunchi in chiuveta

-picata ca din cer in grupa de germana cu oameni ce o invatau de 9-10 ani, iar eu de mai putin de 1 an

-“Retineti-mi fata!”

-tu vorbesti la telefon, eu am impresia ca vorbesti cu mine si chiar intretin o conversatie ceva timp

-traduceri si adaptari

-“Cine e dobitocul ala care si-a scris numele tau pe lucrarea lui?”

-poza pentru diploma de 10 clase

-calatoria cu trenul catre Bucuresti

Incep, desi sigur nu termin tot, fiind cam chioara de somn. (Moment in care imi cer scuze pentru greselile gramaticale din postul trecut, am sa le corectez. Candva.)

Care-i reteta pentru a arata stupid cand te intalnesti cu cineva careia vrei sa-i faci impresie buna? Da’ e simplistic! Trebuie doar sa te aranjezi bine de tot, sa te grabesti sa ajungi la timp, sa iti doresti nespus sa nu apara nimic care sa faca lucrurile sa mearga prost si sa ai parchet in camera ta. Eu am avut grija sa respect toti pasii si am reusit! Asa ca, incercand sa ajung macar o data in viata asta la timp, am facut un mare salt din balcon, unde era oglinda, pana in camera mea (care are parchet pe jos, normal). Cu o nemaipomenita precizie, am aterizat pe un papuc, care a alunecat gratios, facandu-ma sa-mi pierd echilibrul. Multumita legilor fizicii (si ale lui Murphy, intre noi fie vorba) am facut o schema cu adevarat artistica, rasucindu-ma si apropiindu-ma din ce in ce mai mult de podea. Dar nu disperati, ca n-am cazut! Contactul fata-parchet a fost oprit de coltul biroului, care a avut grija sa-mi retina la sine barbia. In traducere: da, am atat de mult talent, incat am reusit sa dau cu barbia in coltul (dureros de ascutit) biroului meu, sa-mi fac ditamai buba, pe care s-o acopar cu mini-plasturi rotunzi. Bine, un singur mini-plasture rotund. Am incercat sa ma conving ca nu arat stupid, dar am lasat-o balta in  momentul in care m-am privit in oglinda..

Povesteam candva ca m-am taiat in robinet. Ei, se pare ca am dezvoltat o predilectie catre autoschingiuirea cu ajutorul instrumentului chiuveta. Astfel ca, mergand sa ma schimb (eram la mare) si dand sa-mi iau pantaloni pe mine, am ridicat genunchiul fix in cioburile ramase din ceea ce fusese cu 5 min inainte (ca un destept s-o doboare) o chiuveta. Frumos curgea el, sangele, pe piciorul meu. Frumos mi se mai facea mie rau, gratie hemofobiei mele. Vazandu-ma schiopatand catre ea, Ana remarca “Zece minute te las singura si uite ce faci! Eram sigura ca strigatul ala era al tau.” Ce pot spune, prietenii mei buni ma cunosc. N-are rost sa mai spun cat de estetic arata acea cicatrice pe genunchiul meu acum. Domnisoara sadea, asta sunt.

Am revizitat Austria vara asta (multumesc, mama..), expediata intr-o tabara de germana. Si ca in orice tabara, se fac si cursuri. Asa ca a trebuit sa sustin o mica testare inainte, sa hotarasca nemtalaii in ce categorie sa ma puna. Dupa ce am predat fisa cu testul, m-am gandit ca vor trebui sa faca o grupa speciala pt mine, numita “retarded”. De unde soc si stupoare, ziua urmatoare, Oana e cap de lista la grupa de intermediari. Dupa ce ma conving ca nu-i o greseala, intru la zisul curs si incep intrebarile de rigoare: De cati ani studiati germana? “7 ani”, “8 ani”, “10 ani”. Ei, fir-ar. “Aproximativ un an..”. And then awkward silence. Da, ma, sunt un geniu latent, ok?! Invat limbile straine foarte repede si am cel mai nesimtit noroc posibil. Yuhuuu.

Cum ziceam, nu termin azi. Poate maine-poimaine, candva in viitorul apropiat.

Mai rezum una singura: Iarna. Predeal. MTV cu melodii idioate. Eu vorbind cu prietenul meu de atunci: “Ce canta duduia asta aici suna ca si cum ‘mda, m-as culca cu tine, dar pacat ca ne-am despartit'”. Din spatele meu reverbereaza un glas nervos: “Cat de NESIMTITA poti fi!”. Ma intorc incet si dau nas in nas cu o persoana tare siderata de ceea ce tocmai zisesem, o persoana care nu prinsese inceputul conversatiei. “A..eu doar ii traduceam..”, baigui eu. “A..atunci e in regula.”. Ok, super, nu mai sunt nesimtita, yay!

Ma, eu chiar mor de somn aici. Ma duc sa trag pe dreapta si mda, forta fie cu mine maine, cand aflu mizeria de nota la economie.

P.S.: M-am si majorat intre cele doua posturi, party hardy, ca la 18 ani. Unde mi-am spart usor capul si am observat abia dimineata urmatoare. Contrar aparentelor, eu chiar am baut apa minerala toata noaptea. Si atat. Insa da, trebuia sa mai fac ceva de genul, ca sa ma mentin si sa-mi demonstrez ca lupul isi schimba statutul social, dar naravul ba.

Advertisements

1 Comment

Filed under Uncategorized

One response to “Declar pseudo-vacanta inceputa!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s